FaLang Language Switcher

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale se refera la acelasi proces si anume acela prin care entitatile isi inceteaza existenta. Spre deosebire, insa, de dizolvare ce are ca efect disparitia juridica a societatii comerciale si, in final, radierea din Registrul comertului, lichidarea incepe dupa ce societatea a fost dizolvata si presupune transformarea activului in bani pentru plata creditorilor si partajului activului net intre asociati. Practic, se poate aprecia ca lichidarea unei societati comerciale este precedata de dizolvarea ei.

 

Legea societatilor comerciale enumera urmatoarele motive care post sta, in general, la baza dizolvarii societatilor comerciale:

1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

3. Declararea nulitatii societatii;

4. Hotararea adunarii generale;

5. Hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

6. Falimentul societatii;

7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

 

Pentru societatile pe actiuni, dizolvarea poate interveni si in una din situatiile urmatoare:

Societatea are mai putin de 2 actionari pe o perioada mai lunga de 9 luni, caz in care orice persoana interesata poate solicita instantei dizolvarea societatii; societatea nu va fi totusi dizolvata daca, pana la ramanerea irevocabila a hotararii judecatoresti de dizolvare, numarul minim de actionari este reconstituit; consiliul de administratie, respectiv directoratul, constata ca, in urma unor pierderi, stabilite prin situatiile financiare anuale, activul net al societatii, s-a diminuat la mai putin de jumatate din valoarea capitalului social subscris – se va convoca adunarea generala extraordinara pentru a decide daca societatea trebuie sa fie dizolvata.

Societatea nu va fi dizolvata daca reconstituirea activului net pana la nivelul unei valori cel putin egale cu jumatate din capitalul social are loc pana in momentul ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare.

Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva si in urmatoarele situatii: ca urmare a falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur si nu exista clauze de continuare cu mostenitorii ori nu se hotaraste continuarea societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic.

 

La cerere oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care:

1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni;

2. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la Oficiul Registrului comertului;

3. Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut sau resedinta cunoscuta;

4. Societatea nu si-a completat capitalul social, in conditiile legii.

Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare, in termen de 30 de zile de la efectuarea publicitatii. La data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare, persoana juridica intra in lichidare, potrivit prevederilor legale.

Daca in termen de 3 luni de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de dizolvare nu se procedeaza la numirea lichidatorului, judecatorul delegat, la cererea oricarei persoane interesate, numeste un lichidator de pe lista practicienilor in reorganizare si lichidare, renumerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia, din fondul de lichidare constituit.

Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea are loc fara lichidare, de regula, in cazul fuziunii ori dizolvarii totale a societatii. Din momentul dizolvarii directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot intreprinde noi operatiuni. In caz contrar, acestia sunt personal si solidar raspunzatori pentru actiunile intreprinse. Societatea isi pastreaza personalitatea juridica pentru operatiunile lichidarii, pana la terminarea acesteia.

In societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotara, o data cu dizolvalrea, si modul de lichidare a societatii, atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Prin votul unanim al asociatilor se poate hotara si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati. In lipsa acordului unanim privind impartirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidarii prevazuta de legea societatilor comerciale.

 

In faza lichidarii si, daca este cazul, a dizolvarii unei societati comerciale, raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii este in acord cu raspunderea acestora pe parcursul functionarii acesteia, astfel:

· Atunci cand un asociat raspunde nelimitat pentru obligatiile societatii pe durata functionarii acesteia, raspunderea sa pentru aceste obligatii va fi nelimitata si in faza dizolvarii si, daca este cazul a lichidarii societatii;

· Atunci cand, pe durata functionarii societatii, un asociat raspunde pentru obligatiile acesteia in limitele aportului la capitalul social, raspunderea sa va fi limitata la acest aport si in situatia dizolvarii si, daca este cazul, a lichidarii societatii. Raspunderea limitata enuntata mai sus nu ramane ca principiu intangibil: legea stabileste ca asociatul, care in frauda creditorilor, abuzeaza de caracterul limitat al raspunderii sale si de personalitatea juridica distincta a societatii raspunde nelimitat pentru obligatiile neachitate ale societatii dizolvate, respectiv lichidate.

 

Din punct de vedere al conditiilor in care au loc, deosebim:

· Dizolvare si lichidare benevola – care au loc in imprejurari precum: trecerea timpului stabilit pentru durata societatii, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, readucerea capitalului social sub limita minima admisa, reducerea numarului actionarilor sau asociatilor sub cel prevazut de legea societatilor comerciale, hotararea adunarii generale, alte cauze;

· Dizolvare si lichidare fortata (judiciara) – sunt generate de incapacitatea de plata a unei societati comerciale, adica de acea stare de dezechilibru financiar caracterizata prin alterarea indicatorilor de solvabilitate si lichiditate.

 

Dintre elementele care fac diferenta intre lichidare benevola si cea fortata amintim:

· La baza lichidarii benevolee sta hotararea Adunarii generale care numeste si lichidatorul, in timp ce la baza lichidarii judiciare sta hotararea tribunalului, care are si sarciana sa numeasca lichidatorul;

· In cazul lichidarii benevole dizolvarea societatii cade in sarcina vechilor administratori, in timp ce in cazul lichidarii judiciarem administrarea patrimoniului este preluata de judecatorul sindic numit de instanta;

· Lichidarea benevola este progresiva deoarece activele sunt vandute in timp si sunt evaluate la valori de lichidare, care constituie preturi de tranzactionare normale, in timp ce lichidarea judiciara este imediata deoarece datoriile sunt sau devin exigibile imediat si, prin urmare preturile de vanzare ale activelor pot fi mai mici decat cele normale.

Dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale constituie etape care conduc la incetarea existentei acestora. In principiu, dizolvarea precede lichidarea dar nu intotdeauna o societate dizolvata este lichidata.